In urma cu aproape 20 de ani, m-a revoltat peste masura previziunea domnului Brucan , cum ca poporul roman va avea nevoie de vreo 20 de ani pentru….bla,bla,bla, ocazie in care a si motivat previziunea: spunea ceva in legatura cu prostia si cu multimea celor vizati. Privesc cu obida spre stele si-i cer iertare domnului Brucan . In naivitatea mea, am crezut in inteligenta acestui popor, in bunul sau simt si in patriotismul sau…. Aproape ca s-au scurs acei 20 de ani. Unde ne aflam? Nu poti sa nu te intrebi! Am ales sa traiesc in continuare in tara mea, cand sute de mii de romani satui de traiul de-acasa, plecau sa-si cate norocul pe-aiurea. Cei care plecau, s-au gandit oare sa faca ceva aici, spre a indrepta lucrurile? Sigur , nu! Dar cei care am ales sa ramanem aici, multi de-altfel, ce-am facut? Nu vorbesc de asa-zisii politicieni, de smecherasii imbogatiti peste noapte prin cine stie ce mijloace , ci de marea masa de oameni onesti, in care nu incetez sa cred. Prinsi in valtoarea cotidiana , preocupati de grija zilei de maine , fiecare ne ducem crucea. Si-atat. Pe maine!